Teatro di San Carlo, Napoli
Sursa imaginii: www.google.com

Săptămâna aceasta am sărbătorit Ziua Mondială a Teatrului. Parcă nu e de mirare că celebrăm teatrul în zodia Berbecului – nu de alta, dar se potrivesc de minune!

Autoarea mesajului de anul acesta, celebra actriță franceză Isabelle Huppert și-a încheiat discursul astfel: “Pentru mine, teatrul este celălalt, este dialogul, este absenţa urii. Prietenia între popoare – nu prea ştiu ce vrea să însemne asta, dar cred în comunitate, în prietenia între actori şi spectatori, în unirea tuturor celor pe care-i reuneşte teatrul, cei care îl scriu, cei care îl traduc, cei care îl luminează, îl îmbracă, îl decorează, cei care îl interpretează, cei care îl fac, cei care merg la el. Teatrul ne apără, ne adăposteşte… Chiar cred că ne iubeşte… atât cât îl iubim… Mi-aduc aminte de un bătrân regizor tehnic de modă veche, care, înainte de ridicarea cortinei, în culise, spunea în fiecare seară, cu voce fermă: „Faceţi loc teatrului!” Acesta va fi cuvântul de încheiere.” (citește mesajul integral AICIMi-a plăcut mult această reflecție: teatrul nu este clădirea, catifeaua roșie a scaunelor, cortina, podeaua, candelabrele și balustradele aurite. Teatrul este acel feeling greu de definit, să-i spunem “oglindire”, “empatie”, “furie”, “iubire”, “curiozitate’, “energie”, “moarte-și-viață”, “durere”, “extaz”, “liniște”, “uitare”, “introspecție”, “curaj”, “vis”, “joc” – și toate la un loc; sau, cum zice Olivier Py: “locul unde dorința este acțiune”. Mai simplu de-atât: imaginați-vă o cutie de magician. Știm cu toții (sau cel puțin bănuim) cum funcționează mecanismul care produce iluzia. Cu toate astea, intrăm în joc, pentru că avem nevoie de puțină magie și poveste. Și când nu o să mai avem nevoie de așa ceva… ei bine, întotdeauna vom aveam nevoie de așa ceva!

Iată câteva din cele mai frumoase locuri în care se face teatru: AICIEnjoy 🙂 Ne vedem la spectacole!