Crina-Andriucă---foto

Săptămâna trecută, Crina, Roxana şi Robert au absolvit Facultatea de Teatru şi Televiziune şi-am sărbătorit împreună la The Box. A fost primul eveniment din multe altele care vor urma în această formulă, pentru că, trebuie să ştiţi, cei trei fac acum parte din familia noastră creativă. Ni s-au alăturat cu un bagaj de entuziasm, vise şi boemie (ca să folosesc un cuvânt care le face plăcere!), dar şi cu seriozitatea şi disciplina învăţate în şcoală. Sunt plini de energie şi de umor şi abia aşteptăm să-i vedeţi în viitoarele producţii Create.Act.Enjoy. Nu mai e mult până atunci, dar între timp, vă invităm să-i cunoaşteţi din tri-interviu 🙂

CREATE.ACT.ENJOY: Orice poveste începe cu „A fost odată…”. Povestea asta o încep eu şi o continuaţi voi, aşa cum doriţi: „Au fost odată ca niciodată două fete şi un băiat care…”

ROBERT CRISTIAN: …s-au întâlnit după o admitere la Facultatea de Teatru (n.red. în anul 2012) şi s-au împrietenit…

CRINA ANDRIUCĂ: … mai puţin băiatul cu una dintre fete, pentru că la început i s-a părut prea sensibilă, plângăcioasă şi în lumea ei…

ROBERT (spre Crina): …şi pe lângă asta mai era şi cheală. (râd cu toţii)

 

Robert CristianC.A.E.: Robert, spune-mi ceva despre Crina.

ROBERT : Crina e un fenomen pe care rar îl întâlneşti şi care te face să te gândeşti puţin mai profund la lucrurile din jur.

C.A.E..: Crina, spune-mi ceva despre Roxana.

CRINA.: Roxi mi-a plăcut din primul moment, păcat că m-am apropiat greu de ea. Roxi este boemia întruchipată.

C.A.E.: Roxana, spune-mi ceva despre Robert.

ROXANA FÂNAŢĂ: Îmi place să dansez cu el, pentru că simt că atunci când facem asta, suntem amândoi fericiţi şi e frumos.

C.A.E.: Cum arată o zi perfectă pentru fiecare din voi?

ROBERT: Mă trezesc dimineaţă într-un apartament plin de oglinzi; îmi fac cafeaua sau am cafeaua deja pregătită, 2-3 ţigări, o scrumieră şi o carte. Mi-ar plăcea să mă urc într-o maşină şi să plec fără să ştiu destinaţia. Să fie geamurile deschise şi să fumez în timp ce merg cu 200/oră. Evident, maşina e condusă de altcineva.

ROXANA: Mie mi-ar plăcea să mă trezesc odată cu cocoşul pe care l-aş auzi, pentru că aş fi undeva înafara oraşului. Aş sta pe terasa casei, apoi m-aş plimba puţin pe calul meu alb, apoi aş merge la repetiţii, la un spectacol care s-ar monta la un teatru din pădure. Şi, înainte de culcare m-aş mai plimba puţin pe calul meu alb, ca să îmi închei ziua aşa cum mi-am început-o.

CRINA: Mi-ar plăcea să mă trezesc într-un castel gotic, dintr-o pădure. La parter, să am teatrul meu, „teatru de castel”; să repet ziua şi seara să am spectacole cu mult fast şi cu Roxana care-şi face intrarea pe calul alb (râde). Cred că ziua mea perfectă ar fi fost undeva pe la 1800…

C.A.E.: Aveţi o melodie în care vă regăsiţi şi credeţi că o să vă regăsiţi pentru totdeauna?

Roxana FânaţăROXANA: Da, se numeşte Fel Shara; face parte din repertoriul internaţional, o cântă multă lume. E despre o fată…

ROBERT: Eu am două: Nick Cave ft. Warren Ellis, The Road şi Lana del Rey, Born to die.

CRINA: Eu pot să spun un gen muzical, nu neapărat o melodie. Mie îmi place să-mi cânte lăutarii la ureche, atunci sunt în extaz, e acolo, e în sânge.

C.A.E.: Dacă povestea voastră de până acuma ar fi publicată, sub ce titlu ar apărea?

ROBERT: Nedesluşit sau Mr. Bovary.

ROXANA: Un coc visător.(râde)

CRINA: Fata-băiat.

C.A.E.: De ce aţi ales teatrul?

ROBERT:  Pentru că ai şansa să joci mai multe vieţi şi să experimentezi.

CRINA:  Pentru că am nevoie să scot demonii din mine şi să pot să privesc spre cer.

ROXANA:  Pentru că evadezi. Cunoşti, simţi, guşti o infinitate de universuri; încă n-am acceptat realitatea aşa cum este.

C.A.E.: Cu cine ţi-ai dori sau ţi-ai fi dorit să joci la un moment dat?

ROXANA: Cu Johnny Depp şi Helena Bonham Carter în regia lui Tim Burton, sau, într-un alt univers, cu Ryszard Cieślak în regia lui Jerzy Grotowski (sunt născută în aceeaşi zi cu el!).

CRINA: Cu Ştefan Iordache.

ROBERT: Cu profesoara mea, doamna Miriam Cuibus. Mi-ar fi plăcut şi să fiu într-un spectacol cu Pina Bausch şi Rudolf Nuriev.

C.A.E.: Cu ce personaj din literatura universală te identifici?

ROBERT: Heathcliff din La răscruce de vânturi sau Nuriev.

ROXANA: Nina din Pescăruşul.

CRINA:  Mă pasionează poveştile de dragoste şi puţin război, deci un personaj în genul lui Gheorghidiu (n.red. Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război)

C.A.E.: Ce credeţi că ar trebui să adopte lumea reală din lumea artelor, pentru a fi mai fericită?

CRINA: Disciplina.

ROXANA: Credinţa.

ROBERT: Iubirea.

Citeşte mai mult pe pagina echipei de pe site, AICI.