Gânduri la ieșirea din izolare

Ești curios/curioasă să afli cu ce gânduri a ieșit din izolare echipa extinsă create.act.enjoy?

Deși gândurile sunt diverse, un sentiment ne unește pe toți – bucuria!

Carmen Muntean: Am ieșit din izolare cu dor de natură, aer curat și raze de soare. Cu doar de plimbări lungi și privit apusuri alături de oameni dragi.

Paul Popa: Am ieși din izolare cu gândul de a-mi lua hamac. Și mi-am luat o zi cu soare, o zi de relaxare și-un hamac destul de mare.

Dima Dimov: „Cred că m-am gândit tot mai mult la potențialul meu și la ce înseamnă să fii complet. Fiecare dintre noi vrea să experimenteze succesul. Am căutat ce mă limitează și am realizat ce paradox mare e căutarea asta. Nu ceea ce nu am mă limitează ci, ceea ce am și nu folosesc. Sunt mult mai recunoscător pentru tot ceea ce am – relații, oameni, talente, caracter – și am început să lucrez mai aplicat la anumite domenii din viața mea, care nu au cum să înflorească până nu le pui într-un sol bun și le uzi. Am realizat că succesul poate exista fără fericire, însă fericirea întotdeauna este un succes.

Carina Bunea: „Am ieșit din izolare cu multă precauție și cred că am învățat în perioada asta niște lecții pe care le voi duce cu mine multă vreme de aici înainte. Am ieșit mai realistă, mai mult cu picioarele pe pământ și mai puțin cu capul în nori și mi-am dat seama ca lucrurile trebuie luate exact așa cum sunt, fără supoziții gratuite, fără vise deșarte. Am ieșit mai călită și mai pregătită pentru imprevizibil – orice se poate întâmpla și regulile jocului se pot schimba cât ai pocni din degete. Am învățat să mă adaptez.

Bogdan Gontineac: „În toată perioada cât am stat izolat, am realizat că mi-e dor de oameni. În același timp, mi-am dat seama cât de important e să petreci timp valoros cu tine. Aaaa și cât de mult îmi place să lucrez în pământ!

Emanuel Cifor: „Această carantină mi-a arătat cât de interconectate ne sunt viețile, cum gândirea izolaționistă nu își are sensul decât în situații de urgență legate de sănătate și cum efortul oamenilor, conștient îndreptat într-o direcție clară și în scopuri benefice tuturor, pote avea rezultate incredibile la nivel global. Rămâneți uniți.

Bogdan Botaș: „După perioada asta de izolare vreau să mă odihnesc mai mult și să fiu mai puțin online. Să fac mai multă fotografie și mai puțin din orice nu îmi place.

Alina: „Mi-e foarte dor de emoțiile de dinainte spectacolelor, dar în același timp sunt recunoscătoare pentru timpul pe care izolarea m-a obligat să mi-l acord și pentru abilitățile noi pe care le-am dobândit stând în casă.

Ioana Ofelia: „Ies din izolare cu un gând care devine din ce în ce mai prezent și crucial – că singurătatea e necesară!

Adina Lazăr: „Vreau să mă duc într-o vacanță adevărată și apoi să mă apuc de lucru.

George Sfetcu: „Am ieșit din izolare cu gândul că trebuie să avem mai mare grijă de grădină

Ioana Repciuc: „Am ieșit din izolare mult mai conectată cu mine însămi și cu natura. Am realizat că, de fapt, avem nevoie de foarte puține lucruri ca să fim fericiți. Am învățat să-mi liniștesc gândurile și să mă bucur mai mult de tot ce mă înconjoară. Am înțeles cât de important este să fac pace cu mine, să-mi dau timp, să am răbdare, să nu judec și să nu mă judec, să mă apreciez și să mă iubesc exact așa cum sunt.

Irina Barbir: „Un gând care mi-a traversat mintea (sau cu care eu am traversat pandemia) este cel pe care l-am primit în dar de la o persoană foarte dragă nouă (și care îndeplinește un rol mare în viața Idei – fetița noastră) – Familiile cresc puternice în urma greutăților pe care le depășesc împreună.

Pandemia asta a pus multă presiune pe noi ca părinți, ca parteneri, ca membri ai familiei mărite, ca artiști, ca indivizi ai aceleiași societăți. Am avut momente în care am clacat, în care ne-au ieșit la iveală frustrările, durerile reprimate, fricile cele mai mari. Momente pe care le-am depășit împreună, strângându-ne în brațe (noi cei ce puteam face asta) sunându-ne părinții pe care nu îi puteam îmbrățișa (încercând să suplinim din vorbe și gânduri ceea ce nu puteam simți prin atingeri interzise), formând deja o Mantră din gândul că –  Familiile cresc puternice în urma greutăților pe care le depășesc împreună.

Alin Barbir: „Cu ce gânduri am ieșit din izolare? Aproximativ cu aceleași pe care le aveam înainte. Ziua de mâine nu ne este promisă.

Grija, iubirea, respectul trebuie arătate în clipa de față celor dragi. Suntem o particulă infimă într-un univers indiferent.

Uitarea vine ca o confirmare a acestei efemerități, iar pentru unii reprezintă un mecanism de supraviețuire, de a merge mai departe. Nimic nu se va schimba. Cei egoiști vor fi în continuare închistați doar în propria persoană și în promisiunea deșartă a unui viitor incert. Ceilalți vor dărui o fărâmă de suflet aproapelui…